––> +

Tuturor, cu drag, de Craciun

 

Ajun de Craciun la Melidava 2014

      Astept Craciunul in fiecare an cu aceeasi emotie, cu insufletite pregatiri. E Sarbatoarea cea mai draga, cu bucurii, sclipiri, colinde, miros de cozonaci proaspeti si de brad frumos impodobit in noaptea cu miracole...  Cand eram mici, puteam auzi colinde doar pe furis la radio Europa libera. Acum ne-am recapatat cantecele acestea inimoase si incarcate de intelesuri profunde, care ne vin de departe din Traditia Neamului.
      In copilarie imi doream ca Mosul sa-mi lase macar o jucarie, printre cadourile de la poala bradului. Acum am crescut si mi-ar placea mult ca, macar de Craciun, sa fie si pe Pamant precum in inalturi. Lumina stelei vestitoare sa deschida camara sufletului tuturor oamenilor, ca sa primeasca Darul bucuriei, care vine din Iubire, spre a hrani Viata. Ma mai gandesc si la darul albinelor, la mesajul lor, pe care il sesizez tot mai intens in ultimii ani.
      Participind la numeroase conferinte internationale de apiterapie la noi si pe alte meleaguri, de la un an la altul am constatat cum tot mai multi oameni se aduna in jurul simbolurilor albinelor. Le cerceteaza si patrund tot mai profund intelesurile lor ancestrale, le asculta vibratiile si inteleg ca albinele au ceva sa ne transmita, ceva ce ne poate calauzi pe calea noastra, de care societatea moderna s-a instrainat.
      Albinele au o conexiune particulara cu insasi continuitatea Vietii pe Pamant. Cea mai varstanica albina cunoscuta este prinsa in ambra si are de 10-15 milioane de ani. Au disparut dinozauri si multe alte specii, dar viata a continuat netulburata. Se spune insa ca, daca albinele ar disparea, si omul ar disparea in circa 4 ani. De ce ?  Fiindca ele realizeaza 70-80 % din polenizarea plantelor. Nu ar mai fi fructe, legume, grane ... Viata s-ar stinge daca plantele nu se pot perpetua, fiindca doar ele pot crea substante vii, din pamant, apa, aer si lumina.
      Albinele fauresc cu generozitate mierea, care precum Iubirea este dulce, arata frumos, ofera implinire, putere, dorinta; ea curge, umple, debordeaza...
      In urma cu cativa ani, un apicultor evlavios din Grecia a pus o icoana cu Domnul Isus intr-un stup. Albinele au acoperit-o cu fagure de ceara, lasind libere chipul si trupul Domnului. Apoi a repetat cu alte icoane, iar albinele au lasat mereu neferecat chipul fiecarui Sfant. Iar cand a pus o lucrare cu dealul Golgotei pe care se vedeau cele trei cruci, au lasat la vedere crucea lui Isus si pe cea din dreapta Sa, a talharului care s-a smerit in ultimele sale clipe, dar au acoperit cu un strat gros de ceara crucea talharului din stanga, care s-a dezis de Dumnezeu. Este tulburator cum albinele recunosc Lumina Divina raspandita de Dumnezeu si Sfinti. Ele o respecta in viata lor obisnuita, chiar daca nu sunt in biserica...

            

Icoane ferecate in ceara de catre albine


      In stup viata decurge mereu in Traditia lor mostenita, si astfel albinele au strabatut statornic atatea vremuri.
      Il astept mereu pe Mos Craciun ci nu pe Mos Gerila. Si cred ca intr-o buna noapte de Ajun, atunci cand vine el, o sa ma mangaie bland pe cap si o sa ma lase sa-l imbratisez macar o data, in atatia ani…
                                                              Cristina Aosan

Ajun de Craciun la Melidava 2014

 







In conformitate cu legislatia drepturilor de autor, daca nu aveti un acord scris din partea Melidava, puteti prelua maxim 500 caractere din articolul care va intereseaza, daca precizati sursa si inserati vizibil link-ul articolului.