––> +

Pagini din istoria laptisorului de matca - 2. De-a lungul timpului

Pagina 2: De-a lungul timpului

      Marturisim dintru inceput ca ne-am simtit revoltati, vazind cum incearca unii comercianti sa pacaleasca oamenii, spre a-i atrage drept clienti. Punctual, ne referim acum la o reclama TV in care se afirma ca laptisorul de matca era considerat un “elixir al tineretii vesnice” de catre vechii greci.  Iar pe internet ideea este mai amplu dezvoltata; am gasit un text cu “detalii” din antichitate, in special de la egipteni, pentru care laptisorul ar fi fost un fel de “fantana mistica a tineretii”. Aceste afirmatii “istorice” sunt niste falsuri si dovedesc cel putin lipsa de cunostinte a autorilor despre producerea laptisorului de matca.
      Daca amicii au deschis jocul, am intrat si noi in hora si ne-am documentat putin, cu gandul de a zugravi o imagine mai aproape de adevar despre pozitia in istorie a acestui produs al stupului, care este cu adevarat deosebit si merita tot respectul. Asa a aparut textul de mai jos.
      Albinele erau prezente in viata oamenilor din epocile stravechi
      Fascinatia oamenilor pentru albine are radacini adanci in timp si este legata de supravietuire si evolutia speciei noastre. Descoperirea focului a insemnat si posibilitatea folosirii fumului ca protector, de pilda fata de insectele furioase. Acest lucru a permis omului sa-si procure din natura singurul produs dulce nealterabil, pana la descoperirea zaharului. Captura de miere de la albinele salbatice si stuparitul sunt activitati care se intind in istorie pe mii de ani. S-au gasit picturi rupestre care imping aceasta activitate in urma cu peste 15.000 de ani.
                                         

                    Desen rupestru - Pestera Paianjenilor - Valencia

Pestera Paianjenilor din Valencia – Spania adaposteste un desen vechi de aprox. 8.000 ani, reprezentand un om care extrage miere dintr-un cuib de albine salbatice situat pe o culme abrupta. Aceasta activitate in unele parti ale lumii se petrece si azi.
      Au fost gasite atat in Spania, cat si in India, Africa, Asia si Australia, picturi rupestre vechi de aprox. 6000 de ani, reprezentand culegatori de miere catarandu-se in copaci dupa faguri de albine salbatice.

1     2   

                  1 - culegatori de miere in faguri salbatici
                  2 - fagure salbatic - specific zonelor calde      
      “Vanatoarea de miere” poate ca a fost una dintre cele mai vechi forme de vanatoare. Potrivit unor traditii, se pare ca unii dintre samanii antici ar fi fost condusi de catre albine spre plantele halucinogene. Cu ajutorul acestora isi puteau “transporta spiritul” in lumea zeilor. Zumzetul apare in situatii de stari modificate de constiinta, inclusiv la indivizi care pretind ca au fost rapiti de catre extraterestri, in viziuni magice, sau in apropierea mortii.
      In Anatolia a fost descoperita o statuie a Zeitei Mama, impodobita cu o tiara continand figurari galben-oranj ale unui stup.
      Depozitele neolitice de la Catalhuyuk (Turcia), datand de pe la 6500 i.e.n., contin artefacte in care se gaseste reprezenta si albina.
      Informatii despre eforturi de domesticire ale albinelor apar in Egiptul Antic acum 4.500 de ani. In simbolism apare frecvent motivul zeitei care danseaza cu bratele ridicate deasupra capului, aluzie la capacitatea albinelor –unica in felul sau– de a comunica prin dans prezenta unei surse de hrana situata la distanta. Catre sfarsitul Primei Dinastii (aprox. 2600 i.e.n.), Egiptul devenise Pamant al Albinelor, iar faraonul - Marele Crescator de Albine – era simbolizat in scrierea lor printr-un cartus (inscriptie ornamentala hieroglifica) ce continea o albina. Mierea insotea mumiile in vase special impodobite si era ofranda adusa zeilor pentru viata de apoi. Benzile orizontale cu dungi galbene si negre de pe masca lui Tutankhamon sunt interpretate ca o asemanare intentionata cu dungile de pe abdomenul albinelor.  In mormantul sau au fost gasite vase cu miere.

  1       2   

      1 - albina simbolizata pe mormantul lui Ramses II
      2 - albine si stupi cilindrici de lut simbolizate pe mormantul lui Pabasa (sec. VII i.C)

      In jurul anilor 3.000 i.e.n. au aparut primele inscriptii mentionind migrarea albinaritului ca profesie in amontele Nilului, iar Exodul biblic indica Canaanul drept tara a ”laptelui si mierii”.
      Albinaritul poate fi urmarit in anumite arii, cum e Valea Iordanului pana in Epoca de Bronz. Arheologii au descoperit 30 de stupi primivi intacti, datind din perioada 900 i.e.n. in ruinele Rehov din Israel, considerate contemporane cu anticul rege Solomon din Valea Iordanului. De fapt una dintre povetele  atribuite regelui Solomon (Proverbe 24:13, 14) spune: ”Fiul meu, mananca miere caci este buna si mierea din fagure este dulce pentru gustul tau! Sa stii de asemenea ca intelepciunea este dulce pentru sufletul tau; daca o gasesti, ai un viitor, iar speranta nu-ti va fi franta.
      Sunt si autori ce spun ca sumerienii ar fi pus bazele apiculturii si au inventat apiterapiile primitive. Figurile cu aripi au fost initial considerate drept marturii ale interventiilor extraterestre, ulterior demonstrindu-se ca sunt veneratii ale albinelor.
      Alte dovezi vorbesc despre preocupari in acest sens, dar tardive fata de civilizatia egipteana, si nu intotdeauna incununate de succes. Asa cum e cazul guvernatorului Shamash-resh-ushur din Mari si Suhu, regiuni ale Mesopotamiei. Stela sa funerara din 760 i.e.n., descrie ambitia de a introduce albinaritul in regiunea guvernata.
      Mitologia Greciei Minoice a adoptat albina sfanta drept element vital, adaugand motivul albinei la statuile zeilor. In mitologia greaca Zeus a fost incredintat spre grija nimfelor Adrastea, Ida si Melissa, care l-au hranit cu lapte de capra si miere. Nimfa Melissa a fost cea care a descoperit folosul mierii. In greaca veche melissa inseamna albina, iar meli, miere.

                        1                          2           

                                          1 - moneda Grecia (550 i.C.)
                                          2 - Zeita Albina din Rodos
      Unele picturi de pe vasele din ceramica o reprezinta pe zeita Artemis ca fiind jumatate femeie si jumatate albina.
      Invatatii antici au facut deseori referire la albine apreciindu-le spiritul de organizare, dar au fost si unii care s-au straduit sa afle mai multe.
      Dintre ei mentionam pe Aristotel in Grecia si pe Virgil, Varro si Columella in lumea latina. Spre exemplu Aristotel a fost primul care a consemnat existenta unor paraziti ai albinelor.
      Insa toti acestia, din pacate, s-au lovit de o problema de tehnologie a albinaritului, mai exact de faptul ca nu era cunoscut si utilizat stupul cu rame detasabile. Stupii antici erau cel mai adesea impletituri din nuiele sau trunchiuri de copaci scorburosi, etanseizate cu lut. Ca atare anticii nu puteau observa ce se petrece in stup si nu au fost capabili sa descrie biologia albinei si intreaga viata din stup. Situatie comuna in toata lumea antica, dar si in Evul mediu.
      China cunostea si ea aceasta activitate in limitele descrise.
      Pe continentul American sunt dovezi ca civilizatia Maya a domesticit un soi de albine fara ac.
      In Asia si Africa sunt si astazi zone unde este practicat un albinarit primitiv, prin care este  colectata miere de la albinele salbatice.
      Evul Mediu nu aduce nici o imbunatatire albinaritului in raport cu antichitatea.
      In toata aceasta perioada albinele au fost exploatate prin distrugerea coloniei. S-au recoltat in primul rand miere si ceara, si exceptional propolis, in scop medicinal si pentru imbalsamare.
      Ori se folosea albina in intregime. Dacii utilizau ca pansament pentru tratarea ranilor un amestec de lut si albine strivite. Cand spunem lut, probabil e vorba de argila, care vine practic sterila din zacaminte, cu efect detoxifiant, decongestiv, de suctiune fata de materiile straine, iar albinele strivite contin venin de albine, care are un cert efect anti-inflamator si antimicrobian. Sau tot ei foloseaua stupii drept arme defensive, cum stim deja de la lectiile de istorie generala.
      Totusi nu gasim informatii in istoria veche asupra utilizarii unor produse care azi sunt bine cunoscute si apreciate pentru valoarea lor, precum pastura sau chiar larvele, nici despre laptisorul de matca.
      Putem doar sa apreciem ca unele au putut fi utilizate inainte de a fi intrat in atentia societatii si stiintei moderne, daca privim la unele obiceiuri locale. De exemplu in satele din Maramures si nordul Moldovei oamenii foloseau larvele de trantor sub numele de “jintita”. Iar in Moldova acelasi produs se numeste "lapte de buhai"; buhai, adica tauras, si este renumit pentru vigoarea pe care o da barbatilor. Doar ca nu cunoastem cat de veche e aceasta traditie.
      Sau modul in care este recoltata azi pastura unor albine salbatice in India, sau Indonezia, ne poate duce la ideea ca acest lucru ar fi putut fi utilizat sporadic si in vechime.
      De remarcat ca in situatiile de mai sus e vorba despre produse care sunt relativ usor accesibile, intrucat se gasesc in cantitati care, desi mai mici fata de miere sunt totusi de luat in seama, direct pe fagurii construiti de albine.
      Ceea ce nu se poate spune si despre laptisorul de matca ce se gaseste in cantitati infime in stup, doar in celulele cu larve.
      Cum poate obtine omul laptisor de matca din stupi ?      
      Rolul natural al laptisorului in stup este de a  hrani larvele in primele trei zile de evolutie, cat si matca pe toata durata vietii ei. Un caz particular de larva este cea de matca, care e adapostita intr-o celula mult mai mare decat celula obisnuita de fagure si poarta numele de botca. In aceste botci, evident cantitatea de laptisor depus e mai mare, cum si matca e mai mare decat albinele lucratoare. Doar ca in mod normal numarul botcilor e foarte mic in familiile linistite si echilibrate - doar cateva unitati. Pentru fiecare larva, albinele doici depun laptisor in celula in care se dezvolta. Matca este hranita cu laptisor de catre albinele din suita ei, care il ofera din gura lor, direct in gura matcii. Albinele nu au nevoie si nu depun niciodata laptisor de matca ca atare in faguri, precum depoziteaza mierea sau pastura.

      1              2             3  

                  1 - sectiune prin celule de albine lucratoare cu larve si laptisor
                  2 - botca nativ construita pe fagure
                  3 - sectiune prin botca cu larva de matca si laptisor
      In apicultura, productia de laptisor de matca necesita efort si organizare. Se realizeaza practic prin pacalirea albinelor, asa incat sunt determinate sa depuna laptisor in botci artificial introduse in stup, in numar mare. Doar asa pot rezulta cantitati suficiente unui consum uman, socotind necesarul pentru tratamente curative, cat si pentru profilaxie si intretinere. Productia de laptisor de matca se realizeaza obligatoriu pe rame mobile.
      Pe scurt, iata cum se procedeaza astazi. Se utilizeaza rame speciale, pe care se monteaza artificial botci de matca in care se pun larve asa incat albinele doici sa depuna inauntru laptisorul necesar hranirii presupuselor viitoare matci. Pe o asemenea rama se gasesc intre 30 si 50 de botci. In functie de tehnica de productie utilizata, cu variatiile ei pe mapamond, intr-un stup organizat pentru productie de laptisor, se pun una sau mai multe astfel de rame.  Daca se produce intensiv laptisor, stupul respectiv nu mai produce si miere, ba chiar are nevoie sa fie hranit de apicultor, dat fiind ca efortul albinelor pentru a produce laptisor este foarte mare. Astfel se poate ca intr-un intreg sezon, dintr-un stup sa se recolteze laptisor din cateva sute, uneori mii de botci.

                                    

                                   Rama cu botci pentru colectare laptisor de matca
      E evident ca asemenea lucruri nu aveau cum sa fie practicate in antichitate, in stupii primitivi care nici macar nu erau prevazuti cu rame. Nu mai vorbim ca nu detineau inca frigidere sau congelatoare, spre a-l putea pastra corect, cum facem noi astazi.
      Comparativ, pentru o mai lesne intelegere a proportiilor, in stupii obisnuiti ai zilelor noastre, adica cei pentru miere, albinele construiesc in mod natural botci doar daca au tendinta la roire. Concret, ele isi cresc o matca noua, care va deveni capul unei noi familii. Atunci pot aparea cateva botci intr-un stup. Rar poti vedea 10 poate 20 de botci in stup, fapt destul de jenant pentru stupar, insemnind ca nu a fost prea atent sa linisteasca tendinta de roire a familiei respective sau sa indeparteze la timp botcile nenecesare. Oricum, acesta ar fi totalul pe sezon. Alte familii nu construiesc botci deloc sau fac una-doua strict pentru inlocuirea propriei matci, daca aceasta este imbatranita. Ideea e ca, in stupii tinuti pentru miere, asa cum era si in timpurile vechi, productia de laptisor de matca e o imposibilitate tehnica. Cu atat mai putin ar fi putut deveni un fapt social laudat.
     Apicultura in istoria moderna
      Revenind la cursul istoriei, prima mentiune despre stupi cu un fel de rame, asa numitii stupi grecesti, care sa permita extragerea de faguri, fara distrugerea intregii colonii ar data de pe la 1669. Autorul unui articol despre acest subiect pe Wikipedia lanseaza cu generozitate ipoteza ca ar fi putut fi folositi inca de acum 3.000 de ani. Din pacate acest lucru nu a fost nici atestat arheologic nici documentat in vreun fel. Dimpotriva, mult dupa aceasta data, in Europa ca si in alte parti ale lumii, stuparitul s-a practicat prin aceeasi metoda primitiva: stupi din diverse impletituri, tapetati cu argila, goliti periodic de intregul continut. Unul dintre motivele probabile ale acestui tip de exploatare e faptul ca inmultirea coloniilor de albine este rapida prin roire naturala. Ca atare distrugerea unui stup pentru extragerea de miere, prin analogie cu sacrificarea unui animal pentru carne, probabil nu parea un fapt iesit din comun. Azi acest lucru ar fi cu totul deplasat. Dar ganditi-va ca vorbim despre o perioada in care pamantul era inca destelenit prin incendiere...

                                          

                                                             Stup grecesc
      Surprinzator astazi pentru noi este ca mult timp s-a crezut in istorie ca albinele au un rege, desigur prin analogie cu societatea umana. Ei bine, tot in anul 1669 biologul olandez Jan Swammerdam, licentiat in medicina si probabil primul entomolog, publica lucrarea Historia Insectorum Generalis. In aceasta lucrare se vorbeste pentru prima oara despre faptul ca “regele albinelor” are ovare, dupa cum observase el la microscop... Din pacate acest mare biolog moare in 1680, rapus de malarie, la doar 43 de ani.  In 1737 apare lucrarea sa postuma Biblia Natura, o culegere de insemnari si desene, care pun in lumina modul in care cel mai avansat cercetator al albinelor la vremea respectiva a inteles viata stupului. Precizeaza in hartiile sale, deci inainte de 1680, ca regina este mama tuturor albinelor. Insa nu intelege cum se petrece acest lucru, dupa ani de zile de observatii intense. Este cu toate acestea primul biolog care in notite mentioneaza existenta a aceea ce noi astazi cunoastem drept laptisor de matca.
      Tratatul lui Thomas Wildman despre stuparit, care fructifica o serie intreaga de cunostinte acumulate pana la el, aparut in 1768 la Londra, prefigureaza stuparitul pe care il cunoastem noi azi.
      Cercetatorul elvetian Francois Huber (orb...) care a lucrat impreuna cu secretara sa Francois Burnens pentru a studia viata albinelor, publica dupa mai bine de 20 de ani de observatii lucrarea Nouvelles Observations sur les Abeilles, la Geneva in 1792. Este primul naturalist care precizeaza faptul ca imperecherea reginei cu trantorii se face in afara stupului. Este considerat omul de stiinta care a pus bazele biologiei si ecologiei stupului si albinei.
      Deci au fost necesare cateva zeci de secole si aparitia microscopului, pentru ca omul sa inteleaga cu adevarat ce se petrece in stup...
      Aspectele practice si comerciale ale acestor studii vor fi puse ulterior in practica de  Lorenzo Lorraine Langstroth, care inregistreaza si un patent pentru un stup cu rame detasabile. Publica o lucrare care va influenta albinaritul in America si Europa, Stupul si albina, 1853. In esenta, descoperirea revolutionara a constat din observarea si intelegerea faptului ca albina nu umple cu ceara (sau propolis) spatii de trecere cu dimensiuni aproximative intre 5 si 8 milimetri, un fel de distanta sau masura de aur a stuparilor.
      Ulterior au fost inventate si dezvoltate alte tipuri de stupi, precum si utilaje pentru extragerea mierii si prelucrarea cerii.  
      Asadar pana acum, am identificat o singura mentiune asupra laptisorului de matca, undeva intre 1670 si 1680. Polenul, pastura si laptisorul de matca ajung sa fie utilizate intr-un oarecare mod masurabil social abia dupa al doilea razboi mondial.
      Laptisorul de matca in lumea recenta
      Prima utilizare senzationala a laptisorului de matca dateaza din anii 1950, cand a fost recomandat de medicii Sanctitatii Sale Papa Pius al XII-lea, in doze ce au ramas secrete, pentru sustinerea sanatatii sale subrede.
      Dupa scurt timp orice bun catolic si numerosi alti crestini au inceput sa il recomande drept panaceu, provocind o importanta cerere comerciala. Ca urmare, in Australia au fost introduse rapid procedee semi-industriale de producere. Ulterior cererea de pe piata a scazut, dupa numai 15-20 de ani...
      Primele informatii aparute in spatiul public despre efectele laptisorului de matca administrat in masa, apar in presa franceza, dupa anii 1950. Se face referire la studii clinice realizate in unitati spitalicesti. Din pacate se pare ca au fost folosite informatii false pentru a atrage atentia asupra acestui produs. Omul de stiinta Remy Chauvin cauta in 1968 sa dea de urma acestor studii si nu gaseste nici o referinta...
      In 1960 au aparut si s-au dezvoltat excentricitatile alimentare. Vestul –mai bogat si mai “civilizat”– le-a adoptat rapid. Au urmat cresterea frecventei obezitatii, blocajelor renale si hepatice, a diabetului si hipertensiunii, determinate in buna parte de stilul defectuos de viata. Ca raspuns, medicina alternativa -aflata in plin efort de afirmare- cat si apicultorii au intretinut mitul laptisorului de matca drept panaceu.  
      Producatorii chinezi, au reactionat rapid, orientind productia preponderent catre laptisor de matca, care putea oferi plusvaloare mult mai mare, insa si aici productiile au fost in jur de 150g/stup.
      Laptisorul de matca in Romania moderna
      La noi in tara un pionier al productiei si recomandarii laptisorului de matca este celebrul apicultor Nicolae V. Iliesiu, inventatorul apilarnil-ului. El a luat cunostinta de modul in care era produs laptisorul de matca in Franta anilor 1970, si a adus in tara aceasta idee, de diversificare a productiei stupinelor. Ulterior a recomandat laptisorul de matca ca produs biologic activ, cu destul de multa vreme inaintea apilarnilului, pentru lansarea caruia este mai cunoscut.
      Timp de aproximativ 20 de ani in Romania a fost folosit laptisorul de matca liofilizat. A fost recomandat in doze infime, de circa 0,2 grame pe zi, in lunile care contin consoana “r” in componenta lor... Situatie pe care am ajuns sa o caracterizam ca fiind tipica pentru o medicina naturista inca nesigura pe propriile  forte. Multe produse utile sunt recomandate de regula in doze prea mici, dintr-o precautie ce vine din lipsa de experienta practica medicala. Medicina naturista abunda de parerologi si are o nevoie acuta de medici cu experienta clinica directa.
      Cu toate acestea laptisorul de matca liofilizat, administrat chiar si in aceste doze foarte mici a dat rezultate promitatoare, in practica mea.  Dupa o prima vizita pe care am facut-o in Japonia in anul 2005, m-am intors in tara cu ideea de a utiliza si la noi laptisor de matca crud, asa cum faceau japonezii. Am furnizat aceasta idee firmei Apiland, cu care colaboram pe atunci pentru furnizarea de polen crud pacientilor, cu deosebire celor bolnavi de scleroza multipla. In 2007 dupa ce am audiat tot in Japonia prezentarile ultimelor lor descoperiri stiintifice, am recalculat si am inceput sa recomand doze mai mari de laptisor, spre a obtine rezultate comparabile cu cele din laboratoarele japoneze. In paralel, firma Apiland a profitat de faptul ca era singura de pe piata suplimentelor alimentare care a pus in vanzare acest produs, incat pretul a ajuns exorbitant (257 de lei in 2009 pentru 100 de grame de laptisor de matca conventional), si erau intr-un evident trend crescator...
      Motiv pentru care unii dintre pacientii nostri nu au mai fost in stare sa-si faca in mod corect tratamentul prescris. Adica sa utilizeze laptisor de matca in doze suficiente pentru un efect clinic bun. A fost momentul cand am decis sa reglam aceasta chestiune. Am generat, cu anume greutate, un articol in Formula As pe aceasta tema, si am pus pe piata un laptisor de matca bun prin firma Stavrofores (azi radiata). Ulterior am decis sa infiintam compania Melidava.
      Pe seama faptului ca laptisorul de matca are efecte tonice rapide, rejuvenante, si ca atare este un produs apreciat, multe alte companii straine de apicultura sau apiterapie au pus in vanzare acest produs, fara ca sa-i cunoasca de fapt provenienta, utilitatea reala, precum si limitele sale. Motiv pentru care poti sa gasesti laptisor de matca pe o larga plaja de preturi, dar si de calitati variate.
      Persoanele fizice care vand laptisor de matca, fara ca acesta sa fie notificat drept supliment alimentar, fara sa plateasca taxe si impozite, si care pretind ca vand un produs romanesc, in marea lor majoritate achizitioneaza din alte tari europene cantitati mai mari de laptisor de matca chinezesc, la pret scazut, pe care il revand. Faptul ca suntem tara membra a U.E. permite achizitia unor astfel de produse de catre persoane fizice, fara sa mai fie nevoie de formalitati vamale. Ca atare pe Internet si Facebook sunt destule oferte de laptisor de matca, produs romanesc...  In realitate, laptisorul produs autohton este mult mai scump (in jur de 1800-2000 lei pentru 1 Kg, la producator), pentru ca se obtin cantitati foarte mici, deoarece inca nu avem o productie organizata sistematic. Ca un alt exemplu, in Macedonia, in urma cu cativa ani, pretul laptisorului autohton era de 5 euro pentru 1 gram (!).
      Pe noi nu ne intereseaza aspectele fiscale ale acestei chestiuni, dar trebuie sa atragem atentia cumparatorilor ca laptisorul de matca este un produs foarte divers calitativ, pe de o parte, si pe de alta este un produs ce poate fi usor contaminat daca nu este corect procesat. Mai departe fiecare dintre partile acestui act de comert pur, vanzatori si cumparatori, in care scopul este doar profitul pentru vanzator, respectiv economia pentru cumparator, se expun unor riscuri, pe care ei nu intotdeauna le inteleg.
      Modalitatea in care este azi promovat laptisorul de matca, elixirul tineretii vesnice, fantana mistica a tineretii, care ar fi fost recomandat de Hipocrate ca “produs virtuos”, de Aristotel in afectiunile pielii, utilizat de legendara Cleopatra, si folosit in procesul de imbalsamare, jignesc pur si simplu inteligenta consumatorilor de naturism. Aceste exagerari nu fac decat sa compromita pe termen lung imaginea si utilizarea unui produs bun, doar ca sa umple niste buzunare pe moment. Toate aceste inventii constituie puncte de acros pentru medicina conventionala si industria farmaceutica, care doresc sa ridiculizeze medicina naturista.
      De altminteri European Food Safety Authority a specificat deja ca nu exista dovezi stiintifice ale beneficiilor pentru sanatatea umana realizate prin consumul  de laptisor de matca...
      Mai mult decat atat, in SUA atat Federal Trade Commission cat si Food and Drug Administration au dat in judecata firmele care utilizeaza in reclame beneficiile pentru sanatate ale consumului de laptisor de matca.
      Stimati comercianti, doriti ca si la noi sa se petreaca, cat de repede, acest lucru ?
      In ceea ce priveste afirmatia ca laptisorul de matca ar fi intens studiat in marile universitati ale lumii, ne-am bucura sa fie adevarat, insa aceasta este o alta asertiune binisor “umflata”. Ar fi de dorit ca acest produs sa fie larg studiat, si mai ales clinic, adica in directa relatie cu suferintele bolnavilor. Din pacate nu este chiar asa. Medicina naturista nu are nici posibilitatile medicinei oficiale de a cerceta in spitale ori in reteaua medicala efectele acestor produse, si nici banii necesari unor studii extinse si multicentrice, asa cum se intampla in industria medicamentelor de sinteza. Studiile care se fac in mai multe puncte ale lumii sunt mai curand initiative locale personale sau private.
      O exceptie fericita este Japonia unde exista interes serios pentru acest subiect, poate si datorita faptului ca acolo oamenii isi pretuiesc sanatatea la adevarata ei valoare, iar statul nu gestioneaza sisteme corupte de ne-sanatate.
      Pentru cei care nu cunosc acest subiect, le spun ca Japonia, tara cu cea mai sanatoasa populatie din lume, nu are sistem de asigurari medicale sustinut de stat...
      Ca sa sintetizam, laptisorul de matca are practic o istorie de numai cateva zeci de ani. Este un produs deosebit de bun, cu efecte benefice sigure asupra sanatatii. Riscul de reactii alergice, daca este un produs de calitate, este infim. Cel putin in Romania, pana in prezent.

                                                                   
      Daca sunt medici sau unitati spitalicesti, sau institutii de invatamant, care doresc sa intreprinda o cercetare, noi suntem dispusi sa sustinem cu materia prima necesara si cunostintele pe care le avem in domeniu, orice fel de studiu serios.
      Asteptam solicitarile celor interesati...
                                                              
                                                     Gabriel si Cristina Aosan,
          cu sprijinul Prof. Dr. ing. biochim. Stefan Bragarea
          pentru documentare, analiza si sinteza. Multumim respectuos !

Cateva titluri bibliografice
1. Maleszka R. ”Epigenetic integration of environmental and genomic signals in honey bees: the critical interplay of nutritional, brain and reproductive networks” Epigenetics 2008, 3, 188-192

2. Salama A., Mogawer H.H., El-Tohamy M. ”Royal jelly – a revelation or a fable”, Egyptian Journal of Veterinary Science, 1977, 14(2), 95-102    

3. Inoue T. ”The use and utilization of royal jelly and the evaluation of the medical efficacy of royal jelly in Japan”, 1986, Proceedings of the XXX-th International Congress of Apiculture, Nagoya, 1985, Apimondia, 444-447

4. Rembold H. ”Biologically active substances in royal jelly” 1965, 23:359-382

5. Morita H., Takahide I., Kajita K. si colab. ”Effect of royal jelly ingestion for six months on healthy volunteers”. 2012, Nutritional Journal 11:77, 1475-1483

(postat 08.02.2015)

Pagina 1  -  O zi in antichitate

Alte articole despre laptisor de matca
    Laptisor de matca, nutrient functional
    Laptisor de matca, izvor de tinerete si sanatate - actualitati







In conformitate cu legislatia drepturilor de autor, daca nu aveti un acord scris din partea Melidava, puteti prelua maxim 500 caractere din articolul care va intereseaza, daca precizati sursa si inserati vizibil link-ul articolului.