––> +

Gluten, grau, paine - partea 2

      Oboseala trupului se drege cu paine – Judecatori: 8,5

Partea 2:   Implicatii asupra sanatatii umane

      Cum spuneam in partea 1 a articolului, agricultura ar trebui subsumata administrativ medicinei, respectiv sanatatii. Pentru ca daca privim agricultura si industria alimentara doar ca o ramura economica menita sa aduca numai beneficiu financiar, atunci sanatatea va continua sa aiba de suferit. Din acest motiv, azi avem un numar urias de bolnavi, in continua crestere. (12)
      In ceea ce priveste intolerantele alimentare si alergiile la grau, au fost comunicate atat alergii respiratorii cat si alimentare.       
      Astmul brutarilor (alergie respiratorie) este cunoscut de pe vremea romanilor. Sclavii care manipulau faina purtau masti de protectie. Astmul brutarilor este si astazi o forma importanta de alergie ocupationala. Este a doua cea mai raspandita alergie ocupationala in Marea Britanie si afecteaza circa 8% din ucenicii brutari din Polonia, dupa numai doi ani de expunere. (13)
      In plus, graul este considerat azi printre cei ”opt mari” alergeni alimentari, care  impreuna determina 90% dintre raspunsurile alergice alimentare. Incidenta alergiilor alimentare adevarate (mediate IgE) la adulti este putin frecventa, insa afecteaza circa 1% dintre copiii secolului XXI. Alergenicitatea a fost comunicata pentru mai multe proteine din grau, nu numai pentru gluten, insa a fost studiat exhaustiv numai Sindromul Anafilaxiei Induse prin Efort Dependente de Grau (WDEIA), sindrom bine definit in care ingestia unui produs care contine grau, urmata de efort fizic, determina un raspuns anafilactic. (14)
      Alte raspunsuri alergice la proteinele din grau includ dermatite atopice, urticarii si anafilaxie, simptome asociate cu proteinele din gluten. (15)
      Intolerantele alimentare la grau sint mult mai raspandite decat alergiile, in special boala celiaca (Celiac Disease CD), ce afecteaza peste 1% din populatia Europei de Vest si SUA, si dermatita herpetiforma, cu incidenta de 2 ori mai redusa decat CD.
      CD este o inflamatie cronica a intestinelor care conduce la maldigestia si malabsorbtia nutrientilor. Ca si astmul brutarilor, CD este cunoscuta de mult timp, dar a fost definita in detaliu abia in 1887, legatura sa cu graul fiind demonstrata de catre medicul pediatru olandez Willem Karel Dicke la sfarsitul anilor 1940. (16)
Mai nou s-a descoperit o alta corelatie interesanta legata de corespondenta intre consumul de grau si CD. E vorba despre continutul de glyphosat (ierbicid) inglobat in grau. S-a constatat de-a lungul anilor ca pe masura ce a crescut utilizarea glyphosatului la cultivarea graului, in paralel a crescut si incidenta CD (a se vedea graficul de mai jos), dar si a altor alergii alimentare. Ceea ce probeaza ca nu numai glutenul e responsabil, dar sint implicati si alti factori proveniti din paleta civilizatiei moderne.
  
      Dermatitis herpetiformis reprezinta o eruptie cutanata produsa ca rezultat al ingestiei de gluten, si este asociata cu depozite de anticorpi IgA in papilele dermale. Aceste depozite includ anticorpi IgA fata de transglutaminaza epidermala, care este considerata un autoantigen important pentru evolutia bolii.  
      Au fost publicate numeroase rapoarte referitoare la asocierea proteinelor din grau cu diferite probleme medicale. Ele includ boli autoimune precum artrita reumatoida, care este mai prevalenta la suferinzii de boala celiaca si rudele lor, schizofrenia, ataxia idiopatica sporadica (ataxia de gluten), migrenele, unele psihoze acute, si un numar mare de afectiuni neurologice. A fost comunicata asocierea cu autismul, unii medici recomandind un regim alimentar lipsit de gluten si de cazeina. (17)
      In momentul de fata se apreciaza ca aproximativ 15% (!) din populatia tarilor vestice prezinta semnele unei probabile intolerante la gluten. Spunem probabile pentru ca un diagnostic cert nu exista in 95% din cazuri. Iar la majoritatea dintre cei fara intoleranta patenta, s-ar observa modificari ale permeabilitatii intestinale dupa expunere la gluten.
      Iata cum se prezinta grafic catre public situatia din Anglia:
  
      Simptomele intolerantei la gluten ar fi:
- tulburari digestive: flatulenta, balonare, diaree sau constipatie; apar in special la copii
- Keratosis Pilaris pe dosul bratelor, semnal al deficientei de acizi grasi si vitamina A cauzate de malabsorbtia lipidelor la nivel intestinal
- stare de oboseala post-prandiala
- diagnosticarea unei afectiuni autoimune: tiroidita Hashimoto, colita ulcerativa, lupus, psoriazis, sclerodermie, scleroza multipla
- simptome neurologice: vertij, lipsa de echilibru la miscari rapide.
- dezechilibre hormonale si infertilitate inexplicabila
- oboseala cronica, fibromialgie
- inflamatii, dureri articulare
- anxietate, depresie, schimbari frecvente de dispozitie.(18)
      Sa remarcam si faptul ca glutenul a ajuns sa fie prezent in prea multe produse alimentare fara o justificare nutritionala si, in plus, separat fiind de complexul natural al bobului de grau. Si stim ca o substanta separata din fitocomplex, se comporta diferit fata de actiunile manifestate in cadrul complexului integral. Exemplificam mai devreme cu carnea artificiala, inghetata, sosul de soia. Interactiunea prea frecventa si nenecesara cu glutenul ajunge sa streseze organismul, ca atare poate aparea o reactie de respingere. Ceea ce contribuie la o reactivitate imunitara exagerata.
      Dar in momentul de fata putem vorbi de o stare generala de nesanatate a populatiilor din societatile bogate. Cat si a celor din tari in curs de dezvoltare, sau sarace, unde alcoolismul si consumul de droguri, tutun, fac ravagii. Sau unde hrana este de slaba calitate sau cu totul insuficienta. La alimentatia denaturata se aduga sedentarismul, stresul psihic si emotional, odihna insuficienta, consumul de excitante diverse, cu sau fara rost, ca stare cronica, ce afecteaza azi zeci de milioane de oameni din Europa.
  
      Se cunoaste observatia facuta in timp, ca unii dintre aditivii alimentari au efecte teratogene. Altminteri, multi dintre ei tulbura sistemul imunitar si/sau metabolismul. Dar acest tip de alimentatie aditivata a ajuns de cateva zeci de ani, un mod de viata in tarile occidentale. Ca urmare aceste modificari in imunitate si metabolism devin permanente la consumatorii respectivi, ele fac parte din fiziologia modificata a omului modern pe care am putea-o pe drept cuvant numi “fiziologie patologica”. Iar cand vorbim despre bolile omului modern, putem spune de fapt ca discutam despre “patologia acestei fiziologii patologice”.
      Mai grav, dupa cum ne lamuresc studiile de epigenetica, este ca aceste modificari in fiziologie pot sa fie inscrise genetic, adica permanentizate si transmisibile la generatiile urmatoare. Mai ales ca timpul scurs a permis deja succedarea catorva generatii de asemenea consumatori.
      In plus, teoria morfogenetica a lui Rupert Shaldrake explica cum un anumit comportament se poate extinde de la un grup la altul, de la o generatie la alta sau de la o zona geografica la alta. Transmiterea se face prin campul informational. Astfel, chiar si indivizi care se afla la primul contact cu un anume element, vor avea fata de el un comportament similar celor care au avut deja interactiuni cu el. Iar termenul comportament are semnificatii atat de tip habitudini cat si de fiziologie organica.
      Atunci devine explicabil ca inca de la nastere, tot mai multi copii au alergie la gluten, intoleranta la gluten, alergii alimentare diverse, alergii respiratorii variate, imunitate deficitara si alte boli ori sensibiltati care acum 100 de ani nu existau ori erau foarte rare.
      Civilizatia avansata a ajuns sa ascunda denaturari multidirectionale: in agricultura, industrie, stil de viata. Si observam ca aceste denaturari induc degenerare la nivel genetic.
      Acestea conveg spre o intrebare trista: oare rasa umana degenereaza prin propria actiune asupra ei insasi ?
      Daca va uitati pe listele alimentelor incriminate ca avand potential alergen, o sa observati ca acolo se regasesc alimente de baza: graul, cereale diverse, oua, lapte, etc. Atunci cand incercati o explicatie, reflectati asupra urmatoarelor realitati: starea generala de sanatate, rezistenta fizica, starea si raspunsul sistemului  imunitar sint mult mai slabe si perturbate decat la parintii si bunicii nostri. Alimentele de azi sint de fapt surogate ale unor alimente functionale de altadata, in cel mai bun caz netoxice, sint produse ale unui comert al nesanatatii.
      Aceasta este viata pe care ne-am construit-o si pe care o traim...
      Sa mai precizam cateva lucruri. Painea alba din comert este facuta cu faina alba rafinata, iar in plus se adauga si numerosi aditivi alimentari sintetici, care ei in sine sint fie alergeni, fie determina tulburari imunitare care duc la stari alergice. Mai mult, chiar si faina alba ce se comercializeaza ambalata in magazine, deja este amestecata cu aditivi de panificatie. Spre usurarea muncii gospodinelor, desigur ...
      Ce poate face in mod concret consumatorul informat ?
      Pentru cei sanatosi: intr-o ordine dictata de posibilitatile de a identifica pe piata aceste produse, ar trebui sa cautati grau bio. Sa utilizati faina integrala sau intermediara, daca se poate bio. Sa utilizati soiuri de grau vechi: alac (Einkorn), Emmer, Spelt, Khorasan/Kamut, in masura in care este posibil din culturi ecologice. Sa va procurati o moara mica cu pietre si sa va faceti singuri faina in casa si paine in casa. Sau sa va orientati spre un atelier de brutarie, in care aveti incredere, si care va poate oferi aceste produse.
      Pentru cei care aveti deja probleme de sanatate determinate de consumul de gluten, evitati produsele care contin gluten, fie ca este vorba de cereale, produse de panificatie si patiserie, dar si cele care au inglobat gluten din diverse motive.
      Cititi cu totii etichetele ! Pentru ca industria alimentara pune gluten si in inghetata, sos de soia si alte produse, ale caror retete obisnuite nu includ faina sau cereale...
      Consumati fierturi de cereale realizate din diversele feluri de orez, mei, hrisca, ovaz. Atentie: nu fulgi de cereale, ci cereale ca atare, adica boabele lor. Fierbeti boabe de porumb. Consumati fierturi de teff (mei african), quinoa, amarant. Dar gatite cu gust, asa cum este pregatit orezul intr-un restaurant chinezesc.
   
      Hrana bazata pe consum de fierturi de cereale este foarte sanatoasa. Era alimentatia de baza a gladiatorilor in perioada romana. Si nu din saracie sau zgarcenie erau hraniti cu fierturi de cereale (terciuri), ci pentru ca aceasta hrana le asigura o sanatate si o vigoare deosebita. Soldatii romani mestecau in timpul marsurilor boabe de grau dintr-o straita pe care o aveau in permanenta cu ei. Biblia vorbeste despre alimentatia ce are la baza semintele pamantului si apa, prin gura Sf. Prooroc Daniil. In zilele noastre acest lucru a fost redescoperit de Oshawa, si toti cei care i-au urmat.
      Faceti un experiment, pe care noi l-am realizat acum niste ani, si pe care il recomandam in mod uzual celor care ni se adreseaza. Consumati timp de 10 zile doar fierturi de cereale, gatite cu gust, cu o mana de alune adaugata la final, cu felioare de legume, cu migdale putin prajite, mirodenii, etc. Adica sa fie o mancare cu gust, sa va faca placere. Ci nu sa va fie motiv de suferinta. Consumati doar apa sau ceai, ca lichide. Si observati cum se schimba infatisarea fetei Dvs., stralucirea ochilor, tonusul general, de la o zi la alta. Daca puteti, extindeti aceasta perioada la 20 de zile, si pentru o concluzie indubitabila faceti analize uzuale inainte si dupa. O sa fiti surprinsi de rezultate...
      Va rog sa remarcati ca azi dupa ce stiinta a produs o Revolutie verde in secolul trecut, a crescut formidabil randamentul culturii cerealelor, dar li s-a alterat calitatea in mod semnificativ. Industria alimentara pentru a ne satisface pretentiile gustative reuseste sa produca practic niste produse surogate, care nu mai sint nici pe departe ceea ce erau odata alimentele. Asa dupa cum si filosofia ne invata ca notiunea de caine, nu latra ! Asadar notiunea de paine, desemna odata o hrana integrala, dar azi nici pe departe nu mai este asa, in cele mai multe cazuri.
      Probabil ati sesizat prezenta in partea a doua a articolului, a unor expresii precum „alergie la grau”, „graul – alergen major”, „ingestia unui produs care contine grau, ... un raspuns anafilactic”, s.a. Ele au devenit uzuale, din pacate. In fapt, alergiile sau intolerantele respective au fost determinate dominant fata de gluten, care este doar una dintre numeroasele componente ale graului. Dar si glutenul istoriceste vorbind, initial era o masa proteica cu calitati nutritive deosebite. In timp, prin denaturari atat de specie botanica cat si de tehnologie agricola si industrie alimentara, de care glutenul in sine nu este nicicum vinovat, el a ajuns astazi un pericol. Iar prin limbaj se produce o alunecare spre cerealul producator, iar mai departe spre alte produse care il contin, de exemplu painea.
      Adica de la „glutenul este alergen” se aluneca spre „graul este alergen” si se ajunge la „painea este alergena”. O evolutie perfida si nedreapta, care apoi se extinde catre alte cereale: secara, orz, ovaz, triticale.
      Iar mai departe, prin confuzie, ar putea atinge orezul si porumbul. Am vazut ca, incorect, au fost denumite gluten si proteinele de depozitare din acestea doua. Sa ne gandim ce s-ar intampla daca aceasta nefericita confuzie de termeni s-ar propaga in masa prin televiziune sau internet ? Devin si ele dusmanoase omului si le scoatem din alimentatie ?
  
      Tot vorbim despre industria care face si drege. Dar cine este ea? Vreun extraterestru ? Nu. Este parte din societatea umana, adica dintre noi. atunci oare nu putem opri acest curent daunator si sa-l inversam catre sanatate ? Noi credem ca da. Cum ? Dupa propria-i regula: cererea determina oferta. Adica mai intai, dupa ce devenim constienti de ce se petrece, sa cumparam tot mai mult din cele bune si mai putin din cele rele. Daca nu se cumpara, nu le vor mai oferi si nu le vor mai produce. Intre timp sa-i informam si pe cei din jur, ca toti sa faca la fel. Sa nu acceptam raul ridicind din umeri a neputinta si tacind, ci sa vorbim tot mai mult si mai tare despre aceste lucruri, pana ne aud si cei ce pot impune si legi nu contra naturii, ci in armonie cu ea.
      Iar cei care prefera placerea gustului procesat sau comoditatea, macar sa stie la ce se expun si sa-si asume ca se pot imbolnavi.
      Sa incercam o scurta sinteza asupra celor discutate:
- glutenul din graul de azi e altceva decat glutenul din graul originar, are alta compozitie biochimica, ca urmare a denaturarilor din agricultura de tip industrial; mai curand l-am putea numi „glutenoid
- prelucrarile de tip fizic si chimic la care e supus in industria alimentara il indeparteaza si mai mult de natura sa
- acest glutenoid e consumat excesiv de populatie, fara a fi informata corect, intrucat e inclus nu numai in produse de panificatie, dar si in altele unde prezenta lui in retete nu este justificata nutritional, ci are scop comercial
- consumatorii acestui glutenoid prelucrat industrial au o fiziologie modificata, care induce o reactivitate modificata la interactiunea cu sus-numitul.
      Ca atare nu invinovatiti doar glutenul, ultima veriga a unui lung lant nefericit in productie si tehnologie, care poate ajunge azi sa aiba un impact negativ asupra unor persoane cu sau fara predispozitie genetica. Sa privim societatea in ansamblu prin prisma transformarilor, daca dorim sa o intelegem. Sa fim atenti la ce fac altii, ca si la ce facem noi fiecare in parte, si sa nu ne mai lasam pacaliti, de data asta cu carnati si ulei fara gluten !
      Ne-a revenit acum o amintire indeparata: in copilarie, cand treceam pe langa o brutarie, simteam mirosul imbietor de paine calda tocmai de pe partea cealalta a drumului, incat o trageam pe mama de maneca sa trecem strada si sa cumparam macar de pofta o paine proaspata. Si n-aveam rabdare pana acasa, ca muscam pe loc din ea cu nesat. Azi nu mai poti simti acest miros placut nici daca stai langa cuptor...
      Iata cum, printr-un parcurs istoric nefericit, oamenii au facut posibil ca astazi sa constatam cu tristete cum ”Painea noastra cea de toate zilele” a ajuns cosmarul zilnic al prea multora...

  Dr. Cristina Aosan, Ing. Gabriel-Silviu Aosan, Prof. Dr. Ing. Stefan Bragarea

Articole relationate:
Gluten, grau, paine - partea 1
Sarea din bucate
Despre bucatele inaintasilor nostri - partea I
Despre bucatele inaintasilor nostri - partea II

Note
:

      12 - May Yates a fondat in 1880 Bread Reform League in Londra cu scopul de a promova reintoarcerea la painea fabricata din faina integrala, in special cu scopul de a imbunatati nutritia copiilor proveniti din familii sarace si a sugerat in 1909 adoptarea unei rate standard de 80% pentru extractia fainii (procentul de faina rezultat din totalul de grau macinat) produsul fiind denumit Paine Standard (Standard Bread). Chiar daca acum recunoastem avantajele nutritionale ale produselor fabricate din grau integral, datele stiintifice disponibile in epoca, economia si gusturile consumatorilor nu recunosteau pe atunci acest fapt. Liga si-a continuat insa campania si a primit si sustinere stiintifica din 1911 cand Gowland Hopkins a fost de acord ca Painea Standard ar putea contine ”nutrienti necunoscuti” vitali pentru sanatate, denumiti ulterior vitamine.
      Thomas Allinson a avut rasunet prin comercializarea si promovarea insistenta a produselor din grau integral. El este considerat fondatorul acestei tendinte in Regatul Unit.
      13 - Numeroase proteine din boabele de grau reactioneaza cu imunoglobulinele (IgE) din serul pacientilor care sufera de astmul brutarilor, inclusiv gliadinele, gluteninele, serpinele (inhibitori ai proteinazelor serinice), tioredoxinele, aglutininele, si cu unele enzime (alfa- si beta-amilazele, peroxidaza, acil CoA-oxidaza, gliceraldehid-3-fosfat dehidrogenaza si oxidaza fosfatilor de trioze). Categoria predominanta de proteine din grau care declanseaza astmul brutarilor este o clasa de inhibitori ai alfa-amilazelor, denumiti proteine CM datorita solubilitatii lor in amestecuri de cloroform-metanol. Alergenicitatea a fost demonstrata prin teste cutanate, prin RAST (testul cu radioalergosorbant), imunoblotting, test ELISA, biblioteci de expresii de gene testate cu fractiuni de IgE.
      Proteinele CM au forme monomerice, dimerice si tetramerice, cu masele subunitatilor cuprinse intre 10 000 si 16 000. Spectrele lor de activitate difera, insa toate inhiba alfa-amilazele din organismele mamiferelor si insectelor (inclusiv al daunatorilor). Au deci rol protector si regulator. In astmul brutarilor sint implicate 11 subunitati individuale diferite, insa modul lor de actiune este diferit, cea mai activa fiind o forma glicozilata a  CM16.
      14 - Aceasta stare este asociata cu un grup de ?-gliadine (denumite gliadine ?5) encodate de catre gene de pe cromozomul 1 B. Analizele mutationale au identificat epitopii imunodominanti din gliadinele ?5: secvente scurte bogate in glutamina si/sau in prolina ce apar in domeniile repetitive ale proteinelor. Si alte proteine reactioneaza cu IgE la pacientii cu WDEIA, incluzind gliadinele si proteine inrudite din ovaz si orz.
      15 - compararea proteinelor care determina alergiile respiratorii si alimentare arata similitudini de functii (de protectie, de depozitare) si de identitati (proteine din gluten, proteine CM).
      16 – boala celiaca este rezultatul unui raspuns autoimun declansat de cuplarea peptidelor din gluten la celulele T ale sistemului imunitar la unii indivizi care prezinta antigeni ai leucocitelor umane (HLA) DQ2 sau DQ8, expresati de catre celulele specializate pentru prezentarea antigenilor. Peptidele prezentate sint recunoscute de catre celule specifice T si CD4, care pun in libertate citokine inflamatoare ce conduc la aplatizarea epiteliului intestinal. Transglutaminaza din epiteliul intestinal genereaza peptide toxice reunind resturi de glutamina.
      Antigenul HLA-DQ2 apare la peste 95% din suferinzii de CD. Au fost identificate secventele peptidice care sint recunoscute de catre liniile de celule T intestinale, utilizind fractiunile peptidice produse de catre proteinele din gluten si peptide sintetice. Au fost astfel definiti doi epitopi imunodominanti care se suprapun, corespunzatori resturilor 57-68 (? – 9) si 62-75 (? – 2) ale gliadinei A (o forma de ?-gliadina). Epitopi similari au fost definiti pentru ?-gliadine, corespunzand resturilor 60-79, 102-113, 115-123 si 228-236. Distantele dintre resturile de glutamina si prolina determina specificitatea dezaminarii glutaminei si deci a activarii peptidei; au fost astfel formulati algoritmi predictivi pentru prezenta de noi peptide stimulatoare ale celulelor T si in cazul unor proteine din alte surse.
      Boala celiaca asociata determinantilor HLA8-DQ8 afecteaza numai 6% dintre pacientii lipsiti de HLA-DQ2 si 10% dintre pacientii care poseda HLA-DQ2. Astfel au fost identificati epitopii imunodominanti din gliadine si glutenine, demonstrind ca formele afectiunii mediate de catre HLA-DQ2 si HLA-DQ8 pot avea mecanisme moleculare diferite.
      17 - Unele dintre aceste efecte ar putea fi mediate prin sistemul imunitar, insa sint dificil de definit efectele non-imun mediate, care ar putea fi produse prin punerea in libertate in organism de peptide opioide bioactive (exorfine) si de un inhibitor al enzimei de conversie a angiotensinei I, derivate din proteinele glutenului.
      18 - Cercetarile legate de fenomenele fizio-patologice intime ale bolii celiace, au pus in evidenta rolul unei proteine precursor al haptoglobinei, denumita zonulina.
      Zonulina moduleaza permeabilitatea jonctiunilor dintre celulele peretelui tractului intestinal, fiind implicata in patogeneza bolii celiace si a diabetului juvenil.
      Gliadina din gluten activeaza semnalarea zonulinei independent de expresia genetica a autoimunitatii, determinind cresterea permeabilitatii intestinale pentru macromolecule de diverse tipuri. Calea biochimica a zonulinei este dereglata la persoanele cu susceptibilitate genetica si poate cauza boli autoimune.
      Tractul gastrointestinal este implicat in digestia/absorbtia nutrientilor, in homeostazia electrolitilor si a apei, si in reglarea circulatiei macromoleculelor – pentru care functioneaza ca bariera selectiva. La dereglarea acestei bariere se pot produce deficiente autoimune, inflamatoare si neoplastice. Zonulina este implicata in patogeneza acestor situatii severe de sanatate, iar concentratia ei in sange creste la consumul alimentelor pentru care exista intoleranta determinata genetic.
      Zonulina este de asemenea implicata in reglarea barierei hemato-encefalice dintre creier si fluxul sanguin. Activarea semnalizarii zonulinei de catre gliadinele din gluten produce inter caetera simptome neurologice – ataxia la gluten si neuropatiile la gluten.
      Simptomele generale sint: dificultati de concentrare, pierderi ale echilibrului, in special la miscari rapide si/sau mers accelerat, dificultati in aprecierea corecta a distantelor, tulburari de vedere.

Bibliografie:
1. Enciclopedia Plantelor, Prof. Constantin Parvu, Ed. Tehnica, Bucuresti
2. Dictionarul Etnobotanic, Ed. Academiei
3. Manualul inginerului agronom, Ed. Agro-silvica
4. Cultul Graului si al Painii la Romani, Iulina Chivu
5. Proverbele romanilor, Iuliu Zanne
6. Meditatie la Medicina Biblica, Dr. Pavel Chirila
7. Graul, Acad. Dr. Ing. Nechifor Ceapoiu
8. Journal of Experimental Botany, P. R. Shewry, (2009) 1537-1553
http://jxb.oxfordjournals.org/content/60/6/1537.full
9. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/21248165
10. The Enciclopaedia of Healing Foods, Dr. Michael Murray and all.
11.  Evolutionary approach to return to health
 https://peperperspective.com/tag/adhd/
12. Efectul glutenului vital in ameliorarea calitatilor de panificatie a fainurilor din grau
http://www.moraritsipanificatie.eu/2008/11/efectul-glutenului-vital-n-ameliorarea.html

Foto:  sursa internet, cu multumiri
(postat 29.01.2017)







In conformitate cu legislatia drepturilor de autor, daca nu aveti un acord scris din partea Melidava, puteti prelua maxim 500 caractere din articolul care va intereseaza, daca precizati sursa si inserati vizibil link-ul articolului.