A revenit frigul, iar odata cu el au inceput si virozele sezoniere. Care mai vechi, care mai noi. Dar indiferent de faima lui, un virus ramane un simplu virus. Iar Natura a generat numeroase remedii spre a proteja viata, fara a fi insotite si de efecte daunatoare.
    Unul dintre cele mai active antivirale naturale, ne este daruit de micutele noastre prietene, albinele. Se numeste propolis.
    In activitatea mea de medic, de aproape 27 de ani, am recomandat propolis cu succes si fara reactii adverse, si l-am utilizat eu si familia mea, in variate afectiuni. Intre acestea, afectiunile virale sint dintre cele mai frecvente, iar propolisul a fost principalul remediu. Mentionez: viroze respiratorii de toate felurile (guturai, gripa, rinita, faringita, faringo-amigdalita, bronsita, bronsiolita, peumonie virala), viroze ORL, oftalmice, digestive, cardio-vasculare, neurologice, si ori cate ori patologia vadea implicare virala.
    Cea mai mare parte dintre virozele respiratorii sint determinate de coronavirusuri, lucru pe care l-am invatat la facultatea de medicina inca de la inceputul ei, la disciplina de Virusologie.

    Pana acum lucruri stiute. Ce se cunoaste mai putin in public, este cat de simplu actioneaza propolisul.
    El creeaza pelicule protectoare, in macroscopic si in microscopic.
    Cand va puneti tinctura de propolis pe mana, pe pielea sanatoasa ori pe o rana, observati cu usurinta cum dupa ce s-a uscat, ramane o pelicula fina, observabila macroscopic, de culoare ocru-brun. E constituita din componente bioactive lipicioase, care in continuare exercita actiunile binecunoscute ale propolisului.
    La originea vegetala a propolisului, cand luati intre degete un mugure de Plop, ii observati suprafata lucioasa si simtiti cum se lipeste de piele. Este datorita peliculei fine de rasini protectoare, care acopera intreaga suprafata a mugurelui. La fel este pe orice muguri, ramurele fine, boboci. Albinele culeg aceste rasini, le aduc in stup si le transforma in propolis.
    Mai departe, dupa ce ajunge in corpul uman, variate molecule din propolis se ataseaza de receptorii celulari ACEII pe care ii protejeaza contra alipirii unor posibili agresori, intre care coronavirusurile. Practic creeaza pe suprafata membranei celulare o pelicula microscopica protectoare.

    Este corect sa stiti si cat de numeroase sint studiile care sustin stiintific cunostintele despre propolis, ele desfasurindu-se de acum cateva zeci de ani, pe intreg mapamondul. In continuare am tradus cateva fragmente cu informatii centrale din studii si articole asupra capacitatii propolisului contra virusurilor sezoniere.
    Va invit sa nu va speriati de denumirile stiintifice ale componentelor propolisului, si sper sa nu va plictisiti cu ele. Le-am pastrat asa cum erau mentionate, doar spre a puncta cat de aprofundata este cunoasterea propolisului dincolo de practica indelungata, pe numeroase planuri: biochimic, mecanisme de actiune, microdimensiuni, aspecte energetice.

1985 (PubMed.gov)  https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/3834770/
Actiunea antivirala a fractiunilor izolate din propolis (articol in limba bulgara)
(V Maksimova-Todorova, N Manolova, G Gegova, Iu Serkedzhieva, S Uzunov)

1992 (PubMed.gov) https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/3834770/
Efectul contra virusului gripal al unor constituenti ai propolisului si analogilor lor (esteri ai acizilor cinamici substituiti)
(J Serkedjieva, N Manolova, V Bankova )

    “Activitatea antivirala a sase substante [...] constituenti ai extractului etanolic din propolis, adica esteri ai acizilor cinamici substituiti, a fost studiata in vitro. Una dintre ele, izopentil ferulat, a inhibat semnificativ activitatea infectioasa a virusului gripal A/Hong Kong (H3N2) in vitro si productia de hemaglutinine in ovo. Prin utilizarea diverselor tipare experimentale s-a gasit ca inhibitia maximala a reproducerii virale a fost observata cand substantele testate erau prezente in mediu pe parcursul intregului proces infectios.”

2011  (PubMed.gov)   https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/21876716/
    Acidul 3,4-Dicaffeoylquinic, un consituent major al propolisului brazilian,  creste expresia TRAIL si extinde durata de viata a soarecilor infectati cu virus gripal A.
(Tomoaki Takemura, Tomohiko Urushisaki, Mayuko Fukuoka, Junji Hosokawa-Muto, Taketoshi Hata, Yumiko Okuda, Sachie Hori, Shigemi Tazawa, Yoko Araki, Kazuo Kuwata)

    „La soarecii inoculati cu virusul gripal A, durata de viata a celor tratati cu extractul apos de propolis verde brazilian, a fost semnificativ mai mare decat a celor netratati. in plus, s-a constatat ca sub actiunea acestor componente administrate oral, creste factorul de apoptoza celulara, un mecanism nou antiviral.”

2020, 22 Aprilie https://www.scienceopen.com/hosted-document?doi=10.14293/S2199-1006.1.SOR-.PP5BWN4.v1
Investigarea proprietatilor potential inhibitoare a tratamentului cu extract etanolic din propolis fata de receptorii ACEII pentru Covid-19, prin studiu de andocare moleculara
(Halil Ibrahim Güler , Gizem Tatar , Oktay Yildiz, Ali Osman Belduz, Sevgi Kolayli)
    “Rezultatele arata ca rutina are cel mai puternic potential inhibitor dintre moleculele studiate avind inalta energie de legare -8,97 kcal/mol and Ki 0,261 M, si este urmata de miricetina,  fenetil ester al acidului cinamic, hesperetina, pinocembrina. Oricum, molecula de referinta are energia de legare de -7,28 kcal/mol and 4,65 M. In concluzie, potentialul inalt al flavonoidelor de a se lega de receptorii ACEII arata ca acest produs natural al albinelor are un inalt potential pentru tratamentul Covid-19, care trebuie sa fie sustinut prin studii experimentale.”

2020, 30 Aprilie  (PubMed.gov)  https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/32360300/
Fitomolecule derivate din produse naturale ca potentiali agenti contra Covid-19 – o analiza
(Janice S Mani, Joel B Johnson, Jason C Steel, Daniel A Broszczak, Paul M Neilsen, Kerry B Walsh, Mani Naiker)
    “...cu 55 de articole identificate despre cercetari primare… componentele care arata o promisiune de inhibitie a coronavirusului la oameni includ scutalerina, silvestrol, triptantrina, saicosaponina B2, quercetina, myrycetina, acid cafeic, psoralidina, azobavacalcona si lecitine precum grifitsina. … Am notat ca cele mai promitatoare molecule mici identificate drept inhibitoare de coronavirus, contin o structura inelara fuzionata conjugata, clasificate ca fiind polifenoli.
      
2020, Junie https://www.apiservices.biz/en/articles/sort-by-popularity/2577-propolis-against-covid-19
Propolis si mecanismul potentialului sau contra infectiei SARS-CoV-2 si a bolii COVID-19
(Andresa Aparecida Berretta, Marcelo Augusto Duarte Silveira, Jose Manuel Condor, David De Jong)
    “Concluzii … Propolisul a dovedit efecte antiinflamatoare si imunoregulatoare, inclusiv inhibitie PAK-1. De asemenea, atasamentul la receptorii ACEII, o tinta majora a virusului SARS-CoV-2 pentru invazia celulara, este inhibata de propolis. Componentele propolisului, intre care fenilesteri ai acizilor cafeici, rutina, quercetina, kempferol si miricetina au demonstrat in silico o interactiune intensa cu ACEII. Kempferolul reduce expresia  TMPRSS2. in plus fata de aceste activitati, propolisul nu interactioneaza cu majoritatea enzimelor hepatice sau alte enzime cheie; in acord cu criteriile adoptate de Organizatia Mondiala a Sanatatii, propolisul poate fi utilizat concurential cu principalele medicamente, fara risc de potentare sau inactivare. Determinarea daca propolisul afecteaza SARS-CoV-2 va necesita mai multe cercetari. Dar dat fiind ca propolisul este un produs fara risc, cu exceptia celor ce pot face alergie, activitatile biologice cunoscute ale acestui produs natural sugereaza utilitatea lui pentru reducerea riscului si impactului, si ca tratament adjuvant.

2021 Ianuarie https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0753332221003115
Eficienta propolisului ca tratament adjuvant la pacienti spitalizati cu Covid-19: studiu clinic randomizat si controlat
(Marcelo Augusto Duarte Silveira, Andresa Aparecida Berretta, David De Jong, intr-o echipa de 25 de cadre medicale, la Spitalul Sao Rafael, Salvador, Brazilia)
    Rezumativ, echipa a lucrat de 124 de pacienti spitalizati cu Covid-19, impartiti in 3 grupuri. Timp de 7 zile, grupul 1 a primit tratament standard alopat si 400 mg extract de propolis brazilian/zi; grupul 2 a primit tratament standard si 800  mg extract de propolis brazilian/zi; iar grupul 3 doar tratament alopat. Ei aveau comorbiditati, 51,6% au necesitat suplimentare cu oxigen, 41,1% au necesitat terapie intensiva.
    Dintre rezultatele urmarite, timpul de spitalizare a fost: 12 zile la grupul 3; 7 zile la grupul 2; doar 6 zile la grupul 1, adica jumatate fata de cei care au primit numai terapie alopata.
    Leziuni acute renale au fost la 10 pacienti din grupul 3, la 5 din grupul 1, si la numai 2 pacienti din grupul 2, adica de cinci ori mai putin fata de cei care au primit numai terapie alopata.


                  Dr. Cristina Aosan
      Comisia de Apiterapie a Apimondia, expertiza studii clinice

(redactat 03.10.2021)