Polen crud - aliment functional, nutraceutic si probiotic

    O descoperire remarcabila pentru apicultura, nutritie si apiterapie, a constituit-o polenul crud. Pana in urma cu cativa ani, in apiterapie se utiliza doar polenul uscat, cum era in mod obisnuit furnizat de apicultura. In Martie 1992, Patrice Percie du Sert, inginer agricol si apicultor pasionat din Franta, era intr-o stare alterata de sanatate datorita muncii extenuante. Medicul i-a spus ca nu mai poate continua la fel ca pana atunci. Cum albinele incepusera recoltarea polenului, atras de culorile placute si proaspete ale granulelor, s-a lasat purtat de dorinta de a-l gusta pentru prima oara direct din colector. Era atat de placut in stare proaspata, incat nu s-a oprit pana nu a mancat o buna cantitate, intre 100 si 200 de grame. Zilele urmatoare tentatia s-a repetat, apoi a observat ca se simte mai bine. Dupa o saptamana avea din nou vivacitate si optimismul obisnuit. Era totusi nedumerit de cele petrecute si se intreba daca polenul fusese sursa starii sale de bine. Mirarea  se datora faptului ca de curand isi incheiase cura uzuala de polen uscat, fara sa fi observat o schimbare notabila in starea sa. Spre a se convinge, a facut o pauza de o saptamana in consumul de polen crud, observind ca din nou se simte mai rau, apoi a reluat cura. A facut acest lucru de trei ori, spre a-si confirma observatia, dupa care a inceput sa ofere polen crud in locul celui uscat, apropiatilor sai. imbunatatirile erau evidente la toti cei care il consumau. Patrice a inteles ca acesta era drumul sau, de a cerceta si promova polenul crud. I s-a dedicat, ajungind sa coordoneze un intreg laborator de studii in domeniu. Astazi obisnuim sa-i spunem “tatal polenului crud”. Dupa 14 ani, in 2006 a scris o carte “Ces pollens qui soignent” (“The healing powers of pollen”), publicata in mai multe editii.
    L-am cunoscut in 2007 la Melbourne la Congresul Apimondia, cand mi-a si daruit cartea sa. Fiind la curent cu informatia si dornica de experimentare, utilizam deja polen crud de cativa ani. Am fost insa incantata sa aflu de cercetarile  laborioase intreprinse si sistematizate practic intr-un tratat cu elemente de comparatie intre polenul proaspat congelat, fata de cel uscat.
    Pe langa iasca cu gust adesea neatragator si cu o consistenta nisipoasa, asa cum se prezinta polenul uscat, polenul crud este o adevarata biblioteca de gusturi, mirosuri si culori care aduc in minte imaginea campului cu flori. Mergind cu comparatia pana la elemente de microscopie, toate inclina balanta in favoarea polenului crud. Polenul crud contine o mare varietate de vitamine, enzime, microelemente, dificil de gasit intr-un alt produs natural.
    Originea polenului recoltat de albine
    Diferitele tipuri de polen din natura se clasifica dupa cum se realizeaza polenizarea plantelor respective, in: anemofile, purtate de vant, si entomofile adica purtate de insecte. Polenurile purtate de vant contin de regula substante toxice; intrucat nu le-ar fi de folos in stup, albinele nu le recolteaza. Sunt responsabile de alergii, exemplu polenul de plop, ambrozie. in schimb, polenurile recoltate de albine sunt foarte nutritive.
    Cand incercam sa intelegem proprietatile polenului, ca si pe ale oricarui produs al stupului, trebuie sa pornim de la analiza scopului pentru care albinele il recolteaza. Pentru albine polenul are o insemnatate deosebita, fiind sursa lor de proteine, ca si de vitamine, minerale si alti micronutrienti. De calitatea polenului adus la stup depind vigoarea familiei cat si capacitatea de aparare prin taria veninului de albine. De asemenea, cu cat polenul este mai bun, cu atat laptisorul de matca este mai valoros. Sunt astfel mai bine hranite larvele tinere si matca. Trantorii consuma si ei mult polen, ceea ce le confera putere si fecunditate.
    Polenul floral este, de fapt, celula sexuala masculina a plantei. Este dispus ca o pulbere fina pe stamine. Albinele preiau aceasta pulbere, apoi o amesteca cu miere si nectar regurgitate, cat si cu secretii proprii. Astfel pot sa formeze granulele colorate binecunoscute, adica polenul apicol sau recoltat de albine (cel entomofil), care ajunge in stup ori in recoltatoarele apicultorilor. Pentru a forma o singura granula de polen, albina trebuie sa viziteze in medie 300 de flori.
    Compozitia si proprietatile organoleptice ale diferitelor tipuri de polen difera  in functie de genul si specia plantelor de origine, precum si de momentul recoltarii. Dupa cum florile se schimba pe parcursul anului, vom afla la diferitele loturi de polen apicol foarte diverse gusturi, mirosuri, arome, culori. Este o varietate naturala care ofera placere si utilitate consumatorului, tot la fel cum alimentatia noastra trebuie sa fie, in general, variata si echilibrata.
    Fiind o celula sexuala a plantelor, e firesc ca polenul este incarcat cu acele principii care sunt necesare unei noi fiinte spre a se forma si dezvolta. in plus, cum multe plante sunt medicinale, el poate transfera si proprietatile lor terapeutice.
    Polenul crud – probiotic si gardian al sistemului imunitar
    Lucru destul de putin cunoscut inca, polenul crud este un probiotic vegetal. Cercetarile microbiologice de laborator din ultimii ani au dezvaluit un important continut in lactobacili. Mai multe tipuri de lactobacili si bifidobacterii au fost identificate prin analize genetice si s-a descoperit ca provenienta lor este in stomacul albinelor, adica in mierea regurgitata cu care ele amesteca pulberea de polen floral (Alejandra Vasquez si Tobias Olofsson, Suedia). Toate acestea sunt folositoare tubului nostru digestiv, unde polenul crud poate reface flora habituala.
    Stim ca la nivelul peretelui tubului digestiv exista o parte majoritara, difuz amplasata, a sistemului imunitar, unde se produc celule imunitare care se raspandesc prin sange in intreg organismul. Totodata aici se secreta anticorpi de tip IgA. Acestia sunt esentiali in apararea de posibilele infectii din tubul digestiv, unde in fiecare zi, patrund milioane de bacterii odata cu alimentele consumate si care, in mod evident nu sunt sterile. Functionarea sistemului imunitar digestiv este in directa corelatie cu flora bacteriana locala, depinzind de buna stare a acesteia.
    Prin continutul sau de lactobacili natural dezvoltati, polenul crud apicol se poate lua la intrecere cu iaurtul. Este un probiotic vegetal de mare valoare, lucru de larga utilitate in patologie. Totodata, prezenta lactobacililor naturali din polen realizeaza si o inhibitie directa asupra germenilor patogeni din tubul digestiv, cum au demonstrat experimentele lui Patrice du Sert. in plus, polenul crud contine cateva tipuri de drojdii, care la nivelul intestinelor ne protejeaza contra instalarii unor micoze. Polenul uscat nu exercita aceste actiuni.
    Toate aceste micro-organisme sunt distruse atunci cand polenul este incalzit peste 40 grade Celsius, pentru uscare. In schimb daca e pastrat crud la congelator ele raman intr-o stare dormanta, iar la decongelare redevin active.
    Polenul crud – polivitaminizant
    Medicina nu concepea pana acum 100 de ani ca ar putea exista boli de carenta. Dar pe la 1910, cercetatorul polonez Kazimir Funk a observat ca poate sa trateze si sa previna o boala a pasarilor, numita polinevrita aviara, daca le administra un preparat cristalizat, pe care il izolase din taratele de orez. Preparatul  era considerat pur, iar din punct de vedere chimic era o amina. Data fiind functia organica constatata la organismele vii, el a propus ca acel preparat sa se numeasca vita-amina antinevritica, despre care astazi stim ca apartine grupului B. Asa a inceput  descoperirea  vitaminelor in biochimia medicala.
    O generoasa paleta de vitamine se gaseste in polenul crud. Sunt vitamine liposolubile: A (si provitamina A), D, E, F, cat si hidrosolubile C, P (rutin), acid folic, B1, B2, B3 (PP), B5, B6, B8 (H).
    Unele dintre ele se gasesc in cantitati atat de mari, incat 30 g polen asigura integral doza zilnica recomandata: A (si provitamina A), E, P, B8.
    Vitamina A este cunoscuta si drept vitamina ochiului. in polenul poliflor se gasesc mari cantitati de provitamina A; in unele sorturi (salcam galben) chiar de 20 de ori mai mult decat in morcovi. Tocoferolul (E) isi trage denumirea din grecescul „tokos” care inseamna „a naste” si este considerat vitamina fertilitatii. Vitamina P (rutin) este trofica a peretilor tuturor vaselor de sange in special a capilarelor, fiind si antitrombotica; previne hemoragiile, cu deosebire cerebrale si retiniene; mentine metabolismul oxidativ al tesutului nervos. Biotina (B8 sau H sau coenzima R) are un rol cheie in metabolismul proteinelor, glucidelor si lipidelor, precum si in procesele de eliminare a bioxidului de carbon.
    In cantitati importante se gaseste si Vitamina B3 (niacina). Intre altele, ea este implicata in protectia contra mutatiilor genetice, fiind utila in preventia cancerului. De asemenea este multa vitamina B1. Merita mentionat ca B1 se consuma in organism in mod exagerat la cei care au un regim alimentar bogat in zahar rafinat. Acesta este omniprezent azi, chiar si in produse ce nu sunt deserturi (mustar, paine, chipsuri, sosuri,...). Carenta de B1 aparenta si artificial creata astfel, afecteaza sever sistemul nervos. Ceea ce este una dintre explicatiile pentru tulburarile de comportament de la copii si adolescenti, astazi mari consumatori de dulciuri si sucuri. Vitamina B9 (acidul folic) de asemenea bine reprezentata in polen, protejeaza contra anemiei, trombocitopeniei si altor anormalitati sanguine.
    In privinta vitaminei C, daca se consuma polenul asa cum este recomandat de regula, adica dizolvat in apa si suc de lamaie, sau intr-un suc fresh, se acopera cea mai mare parte din necesarul zilnic.
    Polenul are doar urme de vitamina D (calciferol) dar joaca un rol important in producerea ei de catre organism, prin stimularea activitatii enzimatice.
    In mod indirect, polenul favorizeaza normalizarea nivelului sanguin de vitamina K antihemoragica, care este produsa in corp de catre flora intestinala. Polenul normalizeaza flora prin lactobacili si o hraneste prin  nutrienti.
    De mentionat ca in zilele noastre carentele vitaminice sunt multiple. in 18 ani de practica medicala nu am avut la cabinet nici macar un singur caz de scorbut sau pelagra. Oare de ce ? Alimentatia moderna este multiplu saracita in vitamine, datorita chimizarii exagerate din agricultura, procesarilor multiple din industria alimentara, cat si aditivarii chimice a alimentelor. In plus, consumul exagerat de alcool, tutun, zahar rafinat, antibiotice accentueaza carentele. Medicina conventionala incearca sa compenseze cu vitaminele si poli-vitaminele de sinteza din farmacii. Dar cine poate calcula exact necesarul fiecarui organism, cine poate spune cat se absorb vitaminele de sinteza si cat de bine sunt ele utilizate de organism ? Un exemplu in extremis asupra eficientei lor la administrarea de lunga durata, il constituie copii supra-ponderali datorita hiper-vitaminizarii. Astazi toti medicii se confrunta cu situatii patologice tot mai complexe, ce includ poli-carente vitaminice. Cu atat mai util este un polivitaminizant natural, din care corpul isi extrage armonios ce si cat are nevoie.
    Polenul crud - polimineralizant
    Absorbtia si functionarea corecta unor minerale este conditionata de alte minerale ori vitamine. Exemplu: absorbtia calciului este dependenta de magneziu, totodata si de fosfor, care sustine si absorbtia fierului; dar si absorbtia fosforului depinde de calciu. Magneziul este in corelatie cu vitamina B6; buna metabolizare a calciului depinde de vitamina D; borul sustine metabolismul calciului, fosforului, magneziului, vitaminei D si cuprului. Iar dezbaterea poate continua... La fel putem extinde dezbaterea pentru oricare dintre elementele minerale ale corpului nostru.
    Daca facem analize de sange si determinam o carenta oarecare, sa zicem de calciu, nu inseamna ca daca luam calciu singular, problema e rezolvata; trebuie ca si restul componentelor aflate in inter-relatie cu el sa fie la niveluri corespunzatoare, spre a reveni la echilibru.
    Corpul omenesc nu este o simpla suma de elemente singulare. El este un intreg complex, in care fiecare element, fie el macro- sau microscopic, se afla in interdependenta cu numeroase alte componente. Oricare constituent are valentele specifice fiintei umane doar in contextul de viata al acesteia. Asadar, o carenta punctuala depistata poate fi rezultatul altor deficiente structurale ori functionale, iar la randul sau antreneaza diverse tulburari. Aceste relatii se pot normaliza printr-un aport complex de elemente nutritive oferite inter-relationar la „pachet” de anumite produse. Polenul crud este unul dintre cele mai importante.
    In polenul crud se gasesc practic toate elementele chimice care constituie corpul omenesc. De mentionat ca macroelemente minerale Ca, Mg, P, K, Na si ca microelemente  Cu, Fe, Mn, Ni, S, Se, Si, Zn, B, Co, Cr,  I, Mo.
    Atrag in mod particular atentia cateva dintre ele. Zincul desi aflat in organism in cantitati foarte mici, mai putin de 2 g la un adult de 70 de kg, este element constitutiv pentru mai bine de 200 de enzime din cele peste 1.000 care ne gestioneaza viata. Seleniul este un antioxidant puternic, lucru cunoscut de multa vreme, aflat in cantitati mici in intreaga natura, iar in corpul uman circa 20 mg. Dupa nuca de Brazilia, polenul este creditat ca a doua sursa naturala de seleniu. Se spune ca intr-o lingura de supa cu polen crud se gaseste cam de 5 ori doza zilnica recomandata de seleniu. Foarte important de stiut este ca seleniul leaga metalele grele aflate in surplus in corp, sub forma de selenuri stabile; acestea sunt ulterior eliminate prin organele depurative. Borul, un element putin cunoscut, este necesar pentru rezistenta oaselor, stimuleaza functiile cerebrale si vivacitatea mentala, favorizeaza somnul, contribuie la reglarea secretiilor de hormoni sexuali. Se gaseste destul putin in surse naturale, iar polenul este una dintre ele.
    Polenul – aliment functional si nutraceutic
    In medie, polenul poliflor contine proteine 23,7 %, lipide 4,8 %, glucide 27,8 %, apa 7-11 %, fibre solubile si insolubile 13-14 %. Proteinele se gasesc in polen in proportie mai mare decat in carne, iar mare parte dintre ele sunt sub forma de amino-acizi, care se absorb direct, fara eforturi din partea organismului. Bogatia de aminoacizi intrece in medie de 3 ori oul, branza si carnea. in compozitia sa intra 22 de aminoacizi, intre care toti cei 8 esentiali. Doi dintre cei esentiali, arginina si histidina, nu exista in carne, ou si branza.
    Numarul reactiilor chimice (cunoscute) care au loc in organismul uman este de ordinul miilor. Aproape toate acestea sunt catalizate de catre enzime. Actiunea lor este esentiala pentru ca fac posibila desfasurarea fluenta a unor reactii chimice, la temperaturi si presiuni cu mult mai mici decat s-ar petrece in afara corpului uman. in polen se gasesc circa 100 de enzime,  cat si co-enzime si pro-enzime.
    Astazi se stie tot mai mult despre necesitatea consumarii de principii antioxidante, spre a preveni imbatranirea si imbolnavirile, in special cancerele. Unele dintre cele mai apreciate sunt vitaminele A si E, care se gasesc in mari cantitati in polen. Dar o mai intensa actiune antioxidanta o confera polenului flavonoidele din compozitia sa. Se considera ca unele dintre acestea sunt  de 200 de ori mai puternice decat vitamina E. Spre exemplu, comparativ cu alte vegetale cunoscute cu efecte antioxidante, 30 de g de polen echivaleaza cu consumul a 1350 g de broccoli... Flavonoidele, in special kaempferolul, reduc incidenta cancerelor (ex. san, prostata) asociate regimurilor alimentare bogate in grasimi saturate.
    Fitosterolii din polen reduc absorbtia colesterolului si influenteaza excretia de saruri biliare, reducind incidenta cancerelor rectal si de colon. Totodata mentin echilibrul mecanismelor imune.
    Un element deosebit de valoros la polen este continutul in acizi nucleici. Reprezentat in fapt de celule sexuale vegetale, pregatite sa constituie originea unor noi plante, acizii sai nucleici sunt in mare cantitate, tineri, cu structura completa si cu capete ale cromozomilor (telomere) integre. Este stiut faptul ca la orice vietate, pe parcursul vietii telomerele se altereaza, se consuma in cursul divizarilor celulare, iar acest lucru se asociaza cu procesul imbatranirii. Ei bine, polenul aduce cu sine numerosi telomeri integri si, mai mult, furnizeaza informatie autentica, originara, asa cum exista ea in natura careia ii apartinem, dar de care oamenii se indeparteaza prin stilul de viata actual. Polenul ne reconecteaza cu natura.
    Legat de acest aport de informatie originara, implicit de capacitatea polenului de a realiza un reglaj informational, cat si prin continutul sau de enzime, am observat anumite lucruri interesante. in timp ce administram polen unor pacienti cu boli datorate unor deficite enzimatice congenitale, am putut vedea cum regresau simptomele suferintei lor, altminteri considerata nerecuperabila.
    Ca o alta marturie, personala, sotul meu si cu mine consumam de aproape trei ani cate 50 grame de polen crud la micul dejun, sase zile pe saptamana. Ne-am convins in acest timp ca datorita produselor stupului am reusit sa facem fata sanatosi perioadei de greu efort prin care trecem. In plus, am observat cum functional, intregul corp se aseaza pe o directie ce tinde catre ideal.
    Un alt exemplu practic ce merita reamintit este cura de produse apicole facuta de apiterapeutul Antonio Couto din Portugalia. in 2009, la varsta de 47 de ani, s-a decis sa faca un experiment personal: in loc de alimente uzuale, a mancat timp de 6 luni doar polen (250 g/zi), miere, putin laptisor de matca si propolis, si unele sucuri de fructe, in care isi dizolva polenul. Si-a desfasurat viata normal, analizele de sange urmarite lunar au fost impecabile, incluzind si normalizarea colesterolului in prima luna, si a pierdut 7 kilograme din greutate.
    In unele tari din UE, polenul este deja considerat drept aliment sub raport legal. De altminteri, intreaga descriere chimica si biochimica actuala, cat si vasta experienta practica internationala in utilizarea polenului, il arata ca pe un valoros reprezentant pentru asertiunea lui Hipocrat: „Alimentele sa va fie medicamente (aliment functional) si medicamentele sa va fie alimente (nutraceutic)”.
    Legislatia romana include polenul in categoria produselor animale. Chiar daca pare evidenta originea sa vegetala, data fiind apropierea postului Nasterii Domnului, am cautat o parere compententa, pentru linistea sufletelor tuturor crestinilor. Parintele Ieromonah Teofan de la Manastirea Nera a confirmat ca in mod incontestabil polenul se poate considera un produs de sec.
    Exista hormoni in polen ?
    Raspunsul simplu este nu. Mai pe larg, vegetalele nu produc si nu contin hormoni, in intelesul biologiei umane. Ele au in schimb niste substante numite auxine, care tin sub control cresterea plantelor si a diferitelor parti ale lor. Auxinele se gasesc de regula in partile lor tinere, in seminte si polen. Sunt substante care pentru om contribuie la reglarea unor functii fiziologice. Un exemplu simplu: la administrare de durata, parul corporal diminua la femei si se fortifica la barbati, iar parul capilar se infrumuseteaza la ambele sexe.
    Ce indicatii are polenul ?
    Polenul este un foarte puternic hepato-protector si hepato-trofic, fiind indicat in toate tipurile de afectiuni hepatice, de la simpla steatoza, hepatite acute si cronice, pana la ciroze si cancere hepatice. De asemenea sustine ficatul, flora intestinala si intregul organism, prin multiple mecanisme, in cursul altor terapii conventionale. Este de mare folos ca adjuvant in chimio-terapie si radioterapie, unde efectele favorabile sunt vadite de starea clinica si analizele bune de sange.
    Daca cineva se mai intreaba daca nu cumva polenul „hraneste” tumoarea, trebuie spus ca tumorile apar si sunt intretinute de greselile noastre si de toxinele din alimentele superchimizate si procesate. Pana acum nu a demonstrat nimeni ca un aliment sau supliment natural „a hranit” vreo tumoare. insa practica arata clar de mai bine de 100 de ani, ca la peste 80% din pacientii tratati cu citostatice tumorile cresc si metastazeaza. Sa intelegem ca citostaticele „hranesc” tumorile ?
    Inca de mult timp polenul era cunoscut ca eficient in prevenirea si tratarea afectiunilor prostatei, inclusiv a cancerului de prostata. Cercetarile de laborator au dezvaluit cateva dintre mecanismele implicate. Seleniul din polen reface rezervele din testiculi si canalele adiacente prostatei, de unde se pierde prin sperma. Acesta este un puternic antioxidant si anticanceros. Fitosterolii (beta-sisterol, campestrol), sustin buna functionare a prostatei si reduc incidenta hiperplaziei de prostata. Odata cu varsta se cunoaste ca scade  capacitatea endogena de sinteza a vitaminei D, care este implicata si in buna functionare a prostatei, implicit, atunci cand lipseste, in cancerul de prostata. Dar producerea vitaminei D este favorizata de polen, pe cai enzimatice. Vitamina E si zincul protejeaza de asemenea contra cancerului. Flavonoidele din polen prin actiunea lor intens antioxidanta, protejeaza contra peroxidarii grasimilor saturate, ce sunt implicate in cancerul de prostata, ca si in cel de san.
    Cancerul de san la femei prezinta sub raport cauzal, unele similaritati cu cel de prostata la barbati. Elementele descrise mai sus, cat si un regim alimentar bogat in fibre solubile (prezente in polen) si acizi grasi polinesaturati contribuie la profilaxia si tratamentul acestor tipuri de cancer.
    O doza de 30 g polen asigura circa 15% din ratia zilnica de fibre. Aceasta contribuie la reducerea LDL colesterolului, suprapunindu-se peste efectele vitaminelor din grupul B. Polenul tinde sa normalizeze nivelurile de trigliceride si colesterol in conditiile in care alimentatia si stresul sunt corect gestionate.
    Polenul in profilaxia osteoporozei este mentionat de Patrice Percie du Sert in cartea sa. Studii facute pe sobolani au demonstrat ca polenul previne resorbtia osoasa. Pe de alta parte unele experimente arata ca rutinul (vitamina P) stimuleaza osteoblastele, adica celulele din care se formeaza osul. Reamintim ca 30 g polen asigura integral necesarul zilnic de rutin. Polenul sustine producerea de vitamina D, cat si absorbtia si utilizarea calciului si fosforului. Polifenolii (cu deosebire kaempferolul) ca antioxidanti, previn osteoporoza la femei si barbati, iar aminoacizii, borul si alte minerale din polen favorizeaza structura osoasa.
    Este un bun trofic pentru creier, lucru remarcat evident de studentii in sesiune. Polenul cuprinde anumiti precursori ai neuro-mediatorilor din creier, inclusiv pentru endorfine, numite si mediatorii bucuriei. Borul stimuleaza functiile cerebrale si mentale. Acestea fac polenul crud util in activitatea intelectuala intensa, depresii, pentru reducerea efectelor stresului prelungit, a oboselii cronice.
    Persoanele supraponderale, datorita regimului lor alimentar defectuos, sunt de regula multicarentate si constipate. Polenul le este de mare folos prin aportul complex de macro- si micronutrienti. Fibrele si lactobacilii refac flora intestinala si combat constipatia. Asa cum si practica o arata direct, el este de folos in curele de slabire, asociat cu o alimentatie echilibrata, dominata de vegetale. in aceste cazuri, polenul poate inlocui una-doua mese pe zi. Trebuie mentionat si ca pierderea de grasime este urmata de punerea in libertate de toxine liposolubile si implicit de cresterea stresului oxidativ la care este supus organismul, lucru pe care polenul crud il reduce. Este recomandat pentru intretinerea greutatii optime.
    Polenul crud este indicat in toate starile carentiale, inclusiv anemii de orice natura. La femeile cu menstruatii abundente, imbunatateste calitatea sangelui si contribuie la reglajul functiilor hormonale.
    Polenul este un bun trofic muscular, fiind adecvat sportivilor si tuturor acelora care desfasoara activitate fizica intensa si au nevoie de o buna structura musculara. Sustine si muschiul cardiac. Contribuie la scaderea colesterolului si trigliceridelor, hraneste bine peretii tuturor vaselor de sange (v. rutin), ca antioxidant scade efectele peroxidarii grasimilor saturate aterogene. De aceea este deosebit de util in profilaxia si tratamentul afectiunilor cardio-vasculare.
    Polenul crud si alergiile
    Este bine de lamurit ca alergiile de primavara sunt determinate de polenurile purtate de vant, ci nu de polenurile recoltate de albine. Alergiile la polenurile recoltate de albine, in special la polenul crud, sunt cazuri rarisime. Aceasta nu trebuie sa ne sperie, asa cum, de exemplu, nici faptul ca unele persoane sunt alergice la capsune,  nu ne face sa nu le mai savuram. Dimpotriva, s-a observat la persoanele cu alergii de primavara, ca daca consuma curent polen crud (minim 3 lingurite/zi), se reduc fenomenele alergice. Polenul crud (nu si cel uscat) poate fi  utilizat in general, in terapia alergiilor.
    Utilizarea polenului
    Pastrarea polenului crud se face la congelator, pentru perioade indelungate (luni, ani). Decongelat nu-si pierde din proprietati. Datorita continutului scazut de apa, la decongelare nu se sparge membrana celulara si nu apare nici un „suc celular” in care sa se piarda ori sa se deterioreze principii active. Patrice du Sert a facut in laborator 12 congelari-decongelari succesive, fara a se determina nici o degradare. Scos de la congelator, se poate pastra fara a fi inchis ermetic (lactobacilii au nevoie de aer spre a supravietui) pana la 7-10 zile, la temperatura ambientala (in regim de „camara”) sau in frigider.
    Dozele utile in regim obisnuit de viata sunt de 2-5  g/zi la copii sub un an, 5-10 g/zi la copii de 1-10 ani, 10-30 g/zi peste varsta de 10 ani. in regim de suprasolicitare (fizica sau intelectuala) cat si in cure de incarcare nutritiva cantitatile pot creste pana la 50-100 g/zi. La fel si in curele de slabire, cand polenul poate inlocui una-doua mese ale zilei. Persoanele cu probleme de sanatate este indicat sa ceara sfatul unui medic apifitoterapeut.
    Pentru a se absorbi complet din tubul digestiv e bine ca polenul sa fie predizolvat in apa cu suc de lamaie proaspat, intr-un suc fresh, bors sau kefir (iaurt); volumul orientativ (polen plus lichid): 150 ml pentru 30 g polen. Trebuie sa stea la dizolvat minim 20 minute. Cand este in doza unica, ideal se administreaza dimineata. Cei care iau prima data, e bine sa creasca progresiv dozele si sa inceapa administrarea dupa ce au mancat. Mai tarziu se poate trece la administrarea pe stomacul gol.
    Spre a descrie corect si complet polenul cu compozitia, proprietatile si actiunile sale complexe, ar fi nevoie de un tratat in mai multe volume. Inchei acest scurt text, permitindu-mi sa-l citez pe respectatul Profesor Dr. Mencinicopschi: „Astazi scapa cine stie, cine este informat, nu mai scapa cine poate”...

                                                       Cristina si Gabriel Aosan